Conferința anuală a școlilor doctorale din Universitatea Națională de Arte „George Enescu” din Iași își propune să ofere participanților o platformă de dezbateri privind tematicile și metodele de cercetare artistică precum și posibilitatea unui schimb de idei benefic pentru toți cei implicați, doctoranzi, profesori îndrumători sau profesioniști din domeniu. Conceptul general al conferinței își găsește expresia în tematici specifice celor trei domenii Arte vizuale, Muzică și Teatru și Artele spectacolului, prezentările și dezbaterile având loc atât în sesiunea plenară căt și în cele trei secțiuni. Lucrările conferinței vor fi publicate într-un volum în limbile română și engleză și vor fi indexate BDI.

Conferință Arte vizuale

Traducere și transpoziție în cercetarea artistică și curatorială 

Coordonator: Cristian Nae

„Transpunerea”, înțeleasă ca o metodă de scalare a unei imagini și reproducere a sa într-un alt loc (de obicei, parietal), reprezintă o tehnică fundamentală a artei murale, fiind prezentă în practica artistică din cele mai vechi timpuri. Între timp, mobilitatea imaginii a devenit o constantă a artei moderne, facilitată de complexul expozițional al secolului XX, care a permis prezentarea artei în contexte culturale și politice și spații geografice tot mai îndepărtate. De asemenea, a fost utilizată intens de artiști încă din perioada avangardelor istorice, devenind o strategie de lucru fundamentală care a încurajat circulația între medii artistice (fotografie, pictură, sculptură, desen, artă video), precum și între cultura populară (publicitate, cinema, reviste de divertisment, muzică pop, emisiuni de televiziune, jocuri video și media socială) și high-art. Deseori, acest transfer a avut loc în ambele sensuri, iar imaginile s-au împletit și intersectat tot mai mult asemeni unei rețele dense, captate imperfect prin termenul de „transmedialitate”.

În ultima vreme, termenul de „transpoziție” a dobândit tot mai multă forță de atracție în teoria despre cercetarea artistică contemporană, desemnând efectele semantice ale acestor transpuneri și mobilizări intermediale ale imaginilor, care mizează pe recontextualizarea și asocierea lor în noi constelații de asocieri și înțelesuri. Pe de altă parte, traversarea mai multor contexte culturale a presupus implicarea tot mai pronunțată a teoriei traducerii în analiza schimburilor culturale, fiind intens folosită de teoria și istoria postcolonială a artei.

Punând laolaltă acești doi termeni, cu o influență incontestabilă în teoretizarea fenomenului artistic contemporan, conferința școlii doctorale din acest an propune o discuție amplă asupra utilizării, efectelor, beneficiilor și limitelor lor în cercetarea artistică și curatorială doctorală.

• Circulația motivelor, temelor și imaginilor în Arta Medievală, Modernă și Contemporană
• Remixul și hibridizarea culturală în artele vizuale
• Traducerea, înțelegerea și interpretarea greșită a celuilalt în artele vizuale
• Adaptarea și transferul imaginilor între medii artistice prin intermediul tehnologiilor de reproducere în masă
• Reînscenări performative, adaptări site-specific și alte forme de transpoziție artistică
• Transpuneri ale ideilor artistice în diferite materialități
• Expoziții și practici curatoriale ca exemple de transpoziționalitate
• Traducerea vizuală a textelor religioase pentru publicul analfabet în perioada Evului Mediu.

Conferință Teatru și Artele spectacolului

Cercetare, coordonare, evaluare în câmp doctoral. Perspective etice

Coordonator: Călin Ciobotari

În domeniul cercetării artistice românești, în particular în domeniul cercetării teatrale, filtrul etic este arareori teoretizat și asumat ca parte componentă a chiar actului cercetării. Deține cercetătorul român din domeniul teatrului, fie el doctorand sau conducător de doctorate, o conștiință etică a cercetării care să îl ghideze constant în tot ceea ce întreprinde? Cum se manifestă această conștiință și pe ce paliere concrete ale cercetării acționează ea?

Cu ce tip de provocări de natură etică se confruntă Școlile Doctorale de Teatru din România prezentului? Este problema plagiatului singura chestiune cu adevărat importantă din spectrul eticii doctorale, așa cum, explicit sau implicit, s-a tot sugerat în ultimii ani, sau ea reprezintă doar unul din multiplele riscuri de „ieșire din câmp etic” cu care membrii unei Școli Doctorale se confruntă?

Care sunt reperele actuale ale profesorilor conducători în ceea ce privește coordonarea și evaluarea unor cercetări din domeniul teatrului, fie ele teoretice sau practice? Care este profilul conducătorului ideal și care sunt principiile etice menite a face din coordonare o activitate academică de nivelul excelenței? Subîntinde conceptul de „mentorat” probleme particulare de etică? Care sunt așteptările doctoranzilor în raport cu profesorii coordonatori și ce definiri personale dau doctoranzii actului coordonării?

Care sunt provocările etice pe care le presupune evaluarea unei cercetării de tip artistic? Unde se termină granițele obiectivității în evaluare și unde încep relativitățile de tip subiectiv? Cum echilibrăm rigorile unui barem cu propriile opinii, convingeri, crezuri artistice? Cât de dispuși suntem să ne autoevaluăm și ce principii etice ar trebui să însoțească actul autoevaluării?

Conferința Cercetare, coordonare, evaluare în câmp doctoral. Perspective etice, organizată de Școala Doctorală de Teatru din cadrul IOSUD-UNAGE Iași în perioada 2-3 noiembrie 2023, își propune să furnizeze un cadru de reflecție asupra unor întrebări precum cele de mai sus și să sublinieze importanța fundalului etic al cercetării, coordonării și evaluării la nivel doctoral.

Comunicările vor fi ținute în limba română. Formatul conferinței va fi hibrid (on line și on site). În urma unui proces de peer review, textele conferinței, redactate în limba engleză, vor fi publicate într-un volum indexat în baze de date internaționale.

Conferință Muzică

Actualitatea cercetării muzicale  –  conexiuni disciplinare

Coordonator: Laura Otilia Vasiliu

Conectarea cercetării muzicale cu direcțiile culturale afirmate în științele umaniste și tehnologia informației este o exigență a momentului. Nicicând muzicologia, deschisă implicit către disciplinele surori încă de la fondarea sa, nu a pătruns atât de adânc în  zona interdisciplinarității. Chiar și muzicienii superspecializați, parțial accesibili în mediul cultural, iau în considerare arii tematice complementare, cu rol inspirator, argumentativ sau aplicativ. Democratizarea accesului la informație în epoca internetului creează noua paradigmă a cunoașterii și cercetării, una dintre beneficii fiind posibilitatea investigării unor materii diverse, chiar din perspectiva unui nespecialist în domeniile respective. Interesul pentru zone disciplinare conexe, cum ar fi istoria, politica, psihologia, industria culturală, tehnologia sunetului, literatura și arta,  amplifică accesul cultural al subiectelor muzicale consacrate: istoriografia, teoria și analiza, stilistica interpretării și a componisticii, estetica și critica  etc.  Interdisciplinaritatea poate fi una dintre căile de reintegrare a studiilor muzicale în aria de percepție a mediului intelectual  și un răspuns posibil la provocările pedagogiei muzicale.

Lansăm această temă de cercetare și dezbatere în cadrul Conferinței Internaționale a Școlilor Doctorale din Universitatea Națională de Arte „George Enescu”, propunând și câteva subiecte subordonate:

• Tendința contextului vs sensul operei;
• Estetica vs Psihologia creației (compoziție / interpretare);
• Dramaturgia, metafora și imaginea în actul muzical (compoziție /interpretare / critică);
• Beneficiile și avatarurile tehnologiei. Documentarea științifică în etapa digitală;
• Conexiuni disciplinare în pedagogia muzicală.

Informații organizatorice

Conferința – organizată în sistem peer review – va avea loc la Universitatea Națională de Arte „George Enescu” Iași în perioada 2–3 noiembrie 2023 în format fizic și online și va cuprinde o sesiune în plen precum și trei secțiuni (Muzică, Arte vizuale, Teatru și artele spectacolului).

Sunt invitați să participe studenți doctoranzi în Arte, profesori conducători de doctorate, profesioniști din domeniul artistic din România și din străinătate.

Lucrările pot fi prezentate în limbile engleză sau română.

Lucrările conferinței, verificate prin sistemul peer review, vor fi publicate în volum bilingv (română și engleză) și indexate BDI.

Participanții sunt invitați să respecte următorul calendar:

• 2 octombrie 2023 – termen limită de predare a rezumatului (300 cuvinte) și a unei scurte biografii (300 cuvinte) în limbile engleză sau română;
• 16 octombrie 2023 – comunicarea rezultatului evaluării rezumatelor.

Cu excepția vorbitorilor principali (keynote speakers), autorii lucrărilor trebuie să se încadreze în 20 minute, urmate de 10 minute de discuții/întrebări.

Adresele de email pentru corespondență sunt:

• informații generale: conferinta@unage.ro
• secțiunea Muzică: conferinta.muzica@unage.ro
• secțiunea Teatru și artele spectacolului: conferinta.teatru@unage.ro
• secțiunea Arte vizuale: conferinta.artevizuale@unage.ro

Pentru publicarea lucrărilor:

• 13 noiembrie 2023 – termen limită de predare a textului integral în limba română pentru publicare
• 20 noiembrie 2023 – comunicarea rezultatului obținut la peer review

Consiliul științific al conferinței:

Conferința este organizată în cadrul proiectului CNFIS-FDI-2023-0019 „DOCTART.NET: rețea de laboratoare de cercetare artistică ale școlilor doctorale din UNAGE Iași”.